În lumea finanțelor există un mit periculos conform căruia orice economisire este utilă. Suntem obișnuiți să punem „mărunțiș” în pușculițe virtuale, să strângem mărunțiș și să ne bucurăm la fiecare sută de ruble economisite. Cu toate acestea, psihologii și experții financiari vorbesc tot mai mult despre fenomenul „economisirii banilor”. economisire falsă. Economiile mici care sunt acumulate fără o strategie clară pot fi un obstacol serios în calea unei averi reale.
Psihologia succesului imaginat
Atunci când o persoană pune deoparte sume nesemnificative de bani, creierul său primește o întărirea dopaminei. Te simți responsabil și cumpătat, chiar dacă situația contului tău este practic neschimbată. Acest lucru creează o periculoasă iluzie de securitate.
-
Nu mai cauți modalități de a vă crește venituriledeoarece creierul consideră îndeplinită sarcina de a economisi bani.
-
Sumele mici de bani sunt adesea cheltuite pe achiziții impulsive pentru că „nu se simt rău”.
-
Lipsa rezultatelor vizibile pe termen lung conduce la epuizare financiară.
Inflația și deprecierea efortului
Banii care zac „sub saltea” de ani de zile sau în conturi fără dobândă sub formă de sume mici sunt mâncați treptat de inflația. Ceea ce pare a fi un capital mic astăzi se poate transforma în costul unei curse de taxi peste cinci ani.
-
Lichiditatea redusă a economiilor mici le face nefolositoare în crizele majore.
-
Absența dobândă compusă transformă acumularea într-un proces pasiv care nu aduce profit.
-
Dispersia fondurilor în diferite „pușculițe” împiedică colectarea unei sume semnificative de bani pentru investiții în acțiuni sau bunuri imobiliare.
Efectul oportunităților ratate
Principalul pericol al economiilor mici este că vă fură atenția. În loc să vă concentrați pe avansarea în carieră sau înființarea unei afaceri, o persoană cheltuiește resurse mentale pentru a compara prețurile din supermarketuri în scopul obținerii unui profit de câteva ruble.
-
Economiile mici necesită adesea o investiție uriașă de timp.
-
Accentul pus pe raritatea resurselor modelează psihologia sărăciei.
-
Pierdeți o oportunitate de a investi în propria dvs. educație sau sănătate, preferând să economisească bani „pentru zile negre”.
Adevărata alfabetizare financiară nu înseamnă capacitatea de a refuza o ceașcă de cafea, ci capacitatea de a o gestiona fluxuri mari de numerar și canalizarea acestora în active de lucru. Concentrarea constantă asupra unor sume mici limitează sfera de gândire și face ca o persoană să rămână în același loc ani de zile, menținând aparența de stabilitate în absența unui progres real. Alocarea rațională a resurselor necesită abandonarea meschinăriei în favoarea unei planificări bugetare globale.
