Se pare că lupta împotriva prafului este un proces fără sfârșit: este suficient să ștergeți suprafețele, iar după câteva ore acestea prezintă din nou o placă cenușie. Adesea, cauza nu este calitatea curățeniei, ci factori neobservațicare declanșează circulația activă a microparticulelor în aer. Înțelegerea fizicii acestui proces vă va ajuta să reduceți frecvența de curățare și să faceți aerul din locuința dvs. mai curat.
Aerul uscat și electricitatea statică
Unul dintre principalele motive pentru sedimentarea rapidă a particulelor este umiditatea scăzută. Acest lucru este vizibil în special în timpul sezonului de încălzire. În aerul uscat, orice microparticule (scame, fulgi de piele, murdărie stradală) se electrizează ușor. Electricitatea statică le face să se lipească literalmente de suprafețele electrificate, cum ar fi ecranele televizoarelor, mobila lăcuită și oglinzile.
Atunci când umiditatea din cameră este normală (40-60%), microparticulele se saturează cu umiditate, devin mai grele și se depun mai repede pe podea, de unde pot fi aspirate cu ușurință, fără a le lăsa să zboare în aer la nivelul feței.
Textilele ca generatoare de praf
Mulți oameni uită că o parte semnificativă a prafului „de casă” nu este murdăria de pe stradă, ci produsele de descompunere a materialelor din interiorul apartamentului. Principalele generatoare de praf sunt țesăturile naturale și sintetice. Lenjeriile de pat, prosoapele, perdelele și covoarele pierd fibre microscopice cu fiecare utilizare.
-
Țesături lejere (carouri, tapițerie din catifea) acumulează particule în structură și le dau la o parte cu fiecare atingere.
-
Perdele funcționează ca un filtru uriaș, prinzând praful care vine de la fereastră, dar aruncându-l înapoi în cameră pe măsură ce se mișcă.
Greșeli în tehnologia de curățare
Uneori însăși metodele de curățare contribuie la răspândirea contaminanților. Utilizarea popularelor mături cu pene sau sintetice adesea nu colectează praful, ci doar îl dispersează prin aer. După 15-20 de minute, particulele din aer se depun din nou pe rafturile proaspăt șterse.
O altă problemă frecventă este reprezentată de filtrele aspiratorului vechi sau înfundate. Dacă Filtru HEPA este murdar sau lipsește, aspiratorul aspiră resturile mari, dar suflă înapoi în cameră un jet de aer care conține cele mai fine particule de praf. Acest lucru creează un efect de ciclu al prafului în natură, făcând curățarea inutilă.
Shutterstock
Ferestre și ventilație cu scurgeri
Chiar și atunci când ferestrele sunt închise, praful de pe stradă (funingine, polen, particule de anvelope) pătrunde în casă prin micile goluri din rame și garnituri. Plase de țânțari pot prinde o parte din resturile grosiere și din puf, dar lasă să treacă murdăria fin dispersată. Problema este exacerbată dacă ferestrele dau spre o autostradă sau un șantier aglomerat.
De asemenea, este important să urmăriți starea grilelor de ventilație. Dacă tirajul din hota de extracție este slab sau funcționează în direcția opusă, praful din puț poate intra în apartament, aducând mirosuri și alergeni de la vecini.
Reducerea ratei de acumulare a prafului necesită o abordare holistică: menținerea unei umidități adecvate, spălarea periodică a textilelor de uz casnic și utilizarea de echipamente care captează mai degrabă decât dispersează particulele de murdărie. Astfel, suprafețele vor rămâne mai curate pentru mai mult timp și se va îmbunătăți climatul interior.
Ar trebui să verificați starea garniturilor de etanșare a ferestrelor și a filtrelor din echipamentul de climatizare.
